|
Modulul PRODUCTIE - acest modul se implementeaza dupa analiza modului de lucru a firmei, datorita complexitatii si varietatii foarte mari ale diverselor probleme : antecalcul, postcalcul, preturi, repartizare costuri functie de anumite criterii, calcul necesar etc...
Gestiunea Productiei cu sistemul ImmERP asigura:
Lansarea si urmarirea activitatii de productiei
Antecalculul pretului articolului produs
Calculul pretului de productie
Asigurarea trasabilitatii
Calculul necesarului
Comenzile de productie (CP)
Retetarele
Lansarea in executie (ordinele de executie) - OE
Implementarea modulului de productie
Organizarea activitatii de productie consta in stabilirea comenzilor de productie, calculul necesarului pe baza retetarelor, antecalculul pretului articolului produs, lansarea in productie pe baza ordinelor de executie a loturilor de produse, intocmirea bonurilor de consum pentru materia prima folosita, intocmirea notelor de predare pentru produsele finite rezultate si in final, calculul pretului real de productie.
Trebuie avut in vedere ca o anumita comanda poate sa fie realizata in mai multe etape (ordine de excutie), iar consumurile pentru o anumita etapa pot fi decalate in timp.
In multe cazuri este necesara asigurarea trasabilitatii. Aceasta inseamna ca pentru fiecare din loturile de produse finite obtinute sa cunoastem din ce loturi au venit materiile prime (macar pentru o parte din aceste materii prime). Nu in ultimul rand trebuie avute in vedere drepturile si responsabilitatile personalului in asigurarea acestui flux.
In urma completarii unei comenzi de productie si a unui retetar se pot estima consumurile de materii prime si manopera. Comanda de productie este data in lucru pe baza ordinelor de executie.
Pe masura ce se consuma materiile prime se completeaza bonurile de consum. La predarea produselor finite se intocmesc Notele de Predare. Pe baza consumurilor reale se poate calcula pretul de cost.
Comenzile de productie (CP)
Produse secundare rezultate in urma realizarii CP
Manopera/diverse cheltuieli necesare realizarii CP
Materii prime si materiale necesare realizarii CP
Modul de lucru cu comenzile de productie (CP)
O comanda de productie este o comanda interna firmei, care poate fi rezultatul unei comenzi ferme de la unul sau mai multi clienti, sau pur si simplu decizia unei persoane autorizate. In documentatie va fi prescurtata uneori ca si CP.
Comanda de productie (CP) are ca si obiectiv realizarea unei cantitati dintr-un produs finit (sau semifabricat), pe care il vom numi articol principal. In urma procesului de productie pot rezulta si alte produse finite secundare. In acest caz calculul pretului aferent fiecarui articol rezultat se face pe baza unui punctaj (care poate fi stabilit si in retetar).
Structura tabelei "cmdprod" este:
|
numar, serie
|
numarul de ordine
|
|
data
|
data intocmirii
|
|
datas
|
data scadenta (data la care comanda ar trebui sa fie inchisa)
|
|
articol princ.
|
articolul principal ce trebuie produs
|
|
cant
|
cantitatea necesara de a fi produsa
|
|
gest
|
gestiunea de lucru
|
|
stare
|
deschisa, in lucru, terminata, suspendata
|
|
pers
|
persoana care trebuie sa se ocupe
|
|
nume
|
o denumire in care se pot da anumite explicatii
|
|
obs
|
diverse observatii
|
|
agent
|
daca este cazul se poate lega si un agent (in special pentru diverse statistici)
|
Materii prime si materiale necesare realizarii CP Pentru realizarea unei CP trebuie sa consumam diverse materii prime si materiale. Aceste articole si cantitatile necesare pot fi preluate din retetare (daca acestea exista). Daca retetarul nu exista sau daca CP este unicat, acestea pot fi introduse manual. Chiar si in cazul preluarii din retetar acestea pot fi modificate functie de necesitatile de moment. Prin stabilirea acestor materiale putem sa facem un calcul de necesar (la nivelul comenzii, gestiunii sau chiar a unitatii).
Structura tabelei ("matmcmdp") este:
|
CP
|
comanda de productie
|
|
articol
|
articolul de consumat
|
|
cant
|
cantitatea
|
|
pu
|
pretul estimat de cost
|
|
valftva
|
valoarea fara TVA (cant * pu)
|
|
gest
|
gestiunea din care se va face consumul
|
Manopera /div. cheltuieli necesare realizarii CP
Pentru realizarea unei comenzi de productie sunt necesare si alte cheltuieli directe, in afara de consumul de materii prime. Una din aceste cheltuieli este si manopera utilizata. Operatiunile sunt selectate din nomenclatorul de manopera si sunt inmultite cu cantitatea de produs. Se obtine costul total de manopera.
Structura tabelei ("manopcmdp") este:
|
CP
|
comanda de productie
|
|
manopera
|
operatiunea de manopera
|
|
norma unitara
|
norma unitara
|
|
cantitatea
|
cantitatea de produse
|
|
timp preg
|
timpul de pregatire
|
|
timp normat
|
timpul necesar realizarii manoperii
|
|
pu
|
pret unitar
|
|
valoare
|
valoare manopera
|
Nomenclatorul operatiunilor de manopera
Pentru o mai rapida introducere a datelor, sistemul permite definirea principalelor activitati de manopera. Acestea pot fi codificate intr-un nomenclator si apoi apelate ori de cate ori este nevoie.
Structura tabelei ("nommanop") este:
|
cod
|
codul operatiunii
|
|
nume
|
denumirea operatiunii
|
|
um
|
unitate masura
|
|
norma
|
norma de tip necesara efectuarii manoperei
|
|
tip preg
|
timpul de pregatire necesar
|
Produse secundare rezultate in urma realizarii CP In urma realizarii unei CP pot sa rezulte si alte produse finite secundare. Aceste articole precum si cantitatile estimative pot fi preluate din retetare (daca acestea exista). Pretul acestor articole poate fi calculat pe baza unui "punctaj" raportat la articolul principal. Aceste articole intra in gestiune pe baza notelor de predare.
Structura tabelei (“matpcmdp") este:
|
CP
|
comanda de productie
|
|
articol
|
articolul rezultat
|
|
cant
|
cantitatea
|
|
punctaj
|
contribuie la gasirea pretului de cost al produsului
|
|
pu
|
pretul estimat
|
|
valftva
|
valoarea fara TVA (cant * pu)
|
|
gest
|
gestiunea in care se va face nota de predare
|
Retetarele
Materii prime si materiale aferente unui retetar
Manopera / div. cheltuieli in retetar
Produse secundare rezultate
Retetarele trebuie sa stabileasca materiile prime, manoperele si alte cheltuieli necesare pentru a obtine un anumit produs finit.
Ca si comenzile de productie, retetarele au un articol principal, articole secundare produse, articole consumate, manopere si cheltuieli diverse.
Un anumit articol poate sa aiba doar un singur retetar. Pe baza acestui articol principal comanda de productie va sti sa aleaga ce retetar ii revine.
Pentru articolele secundare produse trebuie sa cunoastem cantitatea precum si un punctaj necesar calcularii pretului final.
Articolelor consumate trebuie sa le specificam cantitatile normate precum si gestiunea din care se consuma.
Manoperelor si altor cheltuieli trebuie sa le stabilim cantitatea normata precum si modul de calcul.
Structura tabelei "reteta" este:
|
articol princ.
|
articolul principal ce trebuie produs
|
|
cant
|
cantitatea necesara de a fi produsa
|
|
gest
|
gestiunea de lucru
|
|
nume
|
o denumire in care se pot da anumite explicatii
|
Materii prime si materiale aferente unui retetar
Retetarele definesc ce cantitati din diverse materii prime si materiale trebuie sa se consume pentru a produce un anumit produs finit. Aceste valori sunt teoretice si pot fi folosite in calculul de necesar.
Structura tabelei ("matmreteta") este:
|
reteta
|
Retetarul
|
|
articol
|
articolul de consumat
|
|
cant
|
cantitatea
|
|
pu
|
pretul estimat de cost (nu este obligatoriu)
|
|
valftva
|
valoarea fara TVA (cant * pu)
|
|
gest
|
gestiunea din care se va face consumul
|
Manopera/div. cheltuieli in retetar
Pentru a realiza un produs sunt necesare anumite operatiuni de manopera prestabilite. Acestea pot fi definite direct in retetar pentru usurinta operarii comenzilor de productie.
Structura tabelei ("manopreteta") este:
|
reteta
|
Retetarul
|
|
manopera
|
operatiunea de manopera
|
|
norma unitara
|
norma unitara
|
|
cantitatea
|
cantitatea de produse
|
|
timp preg
|
timpul de pregatire
|
|
timp normat
|
timpul necesar realizarii manoperii
|
|
pu
|
pret unitar (optional)
|
|
valoare
|
valoare manopera
|
Produse secundare rezultate
Daca in urma unui proces de productie rezulta articole secundare, ele pot fi incluse in retetare.
Structura tabelei ("matpreteta") este:
|
reteta
|
Retetar
|
|
articol
|
articolul rezultat
|
|
cant
|
cantitatea
|
|
punctaj
|
contribuie la gasirea pretului de cost al produsului
|
|
pu
|
pretul estimat (optional)
|
|
valftva
|
valoarea fara TVA (cant * pu)
|
|
gest
|
gestiunea in care se va face nota de predare
|
Calculul necesarului
Dupa introducerea unei comenzi de productie este important sa vedem care este necesarul de materii prime si materiale. Acestea se calculeaza pe baza retetarelor, inmultindu-se cantitatea normata din reteta cu cantitatea de produse finite din comanda. Toate elementele astfel calculate din reteta sunt aduse in comanda, unde pot fi modificate functie de necesitatile de moment. Ele sunt memorate in comanda pentru a putea fi ulterior comparate cu rezultatele efective. Pe baza necesarului a mai multor comenzi se poate calcula stocul previzional si apoi necesarul de aprovizionare.
Antecalculul pretului articolului produs
De multe ori in cadrul procesului de gestionare a activitatii de productie avem nevoie de a face o estimare a pretului produsului finit. Aceasta deoarece pretul se negociaza inainte de fabricatia efectiva. Antecalculul tine seama de consumurile materiale preconizate a se efectua precum si de pretul manoperei. Problema este ca nu se cunoaste pretul real al materiilor prime la momentul acestui calcul. Sunt diverse metode de a estima ecest pret (ultimul de pana atunci, un pret in valuta, pret in lei estimativ), insa solutia adoptata se stabileste impreuna cu persoanele autorizate in momentul implementarii programului.
Lansarea in executie (ordinele de executie) - OE
Materii prime si materiale necesare realizarii OE
Manopera / div. cheltuieli necesare realizarii OE
Produse secundare rezultate in urma realizarii OE
Bonurile de consum
Notele de predare
O comanda de productie de regula nu se realizeaza in intregime la un moment de timp. Ea se realizeaza pe parcursul unei perioade de timp, in transe ce sunt permise atat de incarcarea utilajelor sau persoanelor, cat si de stocul de materii prime. Transele ce sunt date in lucru sunt adaugate pe rand de persoane autorizate si se numesc ordine de executie. Ordinele de executie stabilesc cat din totalul comenzii se da in lucru, apoi calculeaza necesarul de materii prime. Materiile prime se dau in consum pe masura ce sunt consumate prin bonuri de consum. Un ordin de executie poate contine mai multe bonuri de consum cu date si gestiuni diferite. Se pot vizualiza oricand situatii comparative intre consumul real si cel calculat. Cantitatile de produse finite se receptioneaza pe baza notelor de predare, care si ele pot fi mai multe la acelasi ordin de executie.
Structura tabelei "ordexec" este:
|
CP
|
comanda de productie
|
|
data
|
data intocmirii
|
|
articol princ.
|
articolul principal ce trebuie produs (obligatoriu acelasi ca si la CP)
|
|
cant
|
cantitatea necesara de a fi produsa
|
|
gest
|
gestiunea de lucru
|
|
stare
|
deschisa, in lucru, terminata, suspendata
|
|
pers
|
persoana care trebuie sa se ocupe
|
|
nume
|
o denumire in care se pot da anumite explicatii
|
|
obs
|
diverse observatii
|
|
pu
|
PU pret unitar articol principal
|
|
valftva
|
Valoare fara TVA
|
|
tip
|
tip productie "P" - macroproductie, "M" - micropoductie
|
|
Pct. lucru
|
Punct de lucru implicit pentru generare Bonuri Consum si Note Predare
|
Materii prime si materiale necesare realizarii OE
Pentru realizarea unui OE trebuie sa consumam diverse materii prime si materiale. De regula acestea coincid cu cele din comanda de productie, pastrand proportiile.
Structura tabelei ("matmordexec") este:
|
OE
|
ordinul de executie
|
|
articol
|
articolul de consumat
|
|
cant
|
cantitatea
|
|
pu
|
pretul estimat de cost
|
|
valftva
|
valoarea fara TVA (cant * pu)
|
|
gest
|
gestiunea din care se va face consumul
|
Manopera/div. cheltuieli necesare realizarii OE
Pentru realizarea unui ordin de executie sunt necesare si alte cheltuieli directe, in afara de consumul de materii prime. Una din aceste cheltuieli este si manopera utilizata. Operatiunile sunt selectate din nomenclatorul de manopera si sunt inmultite cu cantitatea de produs. Se obtine costul total de manopera.
Structura tabelei ("manopordexec") este:
|
OE
|
ordinul de executie
|
|
manopera
|
operatiunea de manopera
|
|
norma unitara
|
norma unitara
|
|
cantitatea
|
cantitatea de produse
|
|
timp preg
|
timpul de pregatire
|
|
timp normat
|
timpul necesar realizarii manoperii
|
|
pu
|
pret unitar
|
|
valoare
|
valoare manopera
|
Produse secundare rezultate in urma realizarii OE
In urma realizarii unui OE pot sa rezulte si alte produse finite secundare. Aceste articole precum si cantitatile estimative pot fi preluate din retetare (daca acestea exista). Pretul acestor articole poate fi calculat pe baza unui "punctaj" raportat la articolul principal. Aceste articole intra in gestiune pe baza notelor de predare.
Structura tabelei ("matpordexec") este:
|
OE
|
ordin de executie
|
|
articol
|
articolul rezultat
|
|
cant
|
cantitatea
|
|
punctaj
|
contribuie la gasirea pretului de cost al produsului
|
|
pu
|
pretul estimat
|
|
valftva
|
valoarea fara TVA (cant * pu)
|
|
gest
|
gestiunea in care se va face nota de predare
|
Bonurile de consum
In momentul in care materiile prime sau materialele sunt scoase efectiv din magazie se intocmeste bonul de consum. Acesta scade stocul gestiunii respective si se leaga de ordinul de executie corespunzator. Pentru un ordin de executie pot fi generate mai multe bonuri, in functie de gestiune si data. In functie de necesitatile fiecarei firme, emiterea acestui bon poate fi automatizata la operare (ex. "consuma toate materiile prime de pe un ordin de executie").
Bonul de consum este valoric, pretul de consum fiind calculat functie de metoda de descarcare. In cazul necesitatii asigurarii trasabilitatii (urmarire pe loturi), descarcarea anumitor materii prime se face folosind metoda "alegerii specifice".
Notele de predare
Notele de predare se intocmesc in cazul terminarii si predarii produselor finite. Sunt documente care incarca stocul din gestiune. Pretul de incarcare pe stoc este dat de metoda de calcul. Ele se intocmesc atat pentru predarea articolului principal cat si a celor secundare. Pentru un ordin de executie putem avea mai multe note de predare cu gestiuni si/sau date diferite.
Calculul pretului de productie
Problema calculului pretului de consum este complexa, in final, trebuie gasit algoritmul care sa reflecte cat mai aproape de adevar costurile reale de productie. Este important acest lucru pentru a putea sti exact cat de profitabil (sau perdant) este un anumit produs.
Asa dupa cum se stie pretul de vanzare este stabilit de piata. Este absolut necesar sa vedem daca pretul real de productie se situeaza mai jos sau nu. In functie de aceste valori se pot stabili strategii de vanzari: se pot opri din fabricatie anumite produse, se poate umbla la costuri etc.
Pretul de productie este suma costurilor impartita la cantitatea produsa. Aceste costuri se compun din costuri cu materia prima si materialele, costuri directe (manopera, diverse cheltuieli specifice, servicii executate de terti etc.) si costuri indirecte.
In functie de politica firmei se stabileste daca toate aceste costuri vor fi luate in calculul pretului de productie. Costurile cu materiile prime sunt, in general, destul de exacte, putandu-se opta si aici pentru diverse metode de calcul: pret pe lot, pret funizor, pret mediu pe o gestiune, pret mediu pe intreaga unitate. Si costurile directe (daca se folosesc) sunt in general exacte. Ceva mai multe probleme apar la costurile indirecte, unde trebuie gasite reguli de repartizare. De multe ori aceste calcule sunt iterative (se calculeaza din unul in altul; ex. costul unitatii se repartizeaza pe sectie apoi pe produsele realizate).
Asigurarea trasabilitatii
Trasabilitatea - "inseamna" ca daca ti-a cazut satelitul din cauza unui defect de material la un surub, sa poti afla numarul de lot si furnizorul pentru metalul din care a fost fabricat surubul.
Mecanismul consta in introducerea lotului pentru fiecare intrare in gestiune si alegerea lotului din care facem descarcarea la fiecare iesire (bon consum, factura, aviz, transfer etc.)
Un mecanism care pe cat pare de simplu, pe atat este de complicat de pus in practica. Este, in general cerut de firmele certificate ISO si de firmele ce produc articole cu risc ridicat: medicamente, produse chimice etc.
Nici legislatia fiscala nu este foarte clara in acest domeniu: trasabilitatea presupune ca gestiunea sa fie descarcata prin metoda alegerii selective (imi aleg din ce lot consum), metoda, care nu este in mod explicit agreata de finante. Problema se poate "ocoli" considerandu-se fiecare lot ca fiind alt articol cu proprietati calitative distincte (ceea ce nu este foarte departe de adevar).
Implementarea modulului de productie
Procesul de implementare al acestui modul presupune "reglarea" mai multor mecanisme, in functie de necesitatile si interesul fiecarei firme in parte.
1. Antecalculul - reprezinta metodologia de estimare a pretului de cost.
- care este pretul materiilor prime? (avand in vedere ca ele pot sa nu existe pe stoc la momentul lansarii comenzii)
- cum se stabileste pretul la manopera?
- ce elemente mai contribuie la formarea pretului de cost?
2. Stabilirea metodei de descarcare – in functie de interes se poate alege metoda FIFO sau metoda alegerii specifice. Metoda alegerii specifice nu este in mod explicit agreata de finante, dar este absolut necesara pentru asigurarea trasabilitatii.
3. Stabilirea automatismelor de operare:
- transforma ordinul de executie in bon de consum
- transforma ordinul de executie in nota de predare
4. Calculul necesarului - necesarul de materii prime si materiale se poate calcula la nivelul comenzii de productie, la nivelul gestiunii (pentru mai multe comenzi), sau la nivelul unitatii.
|